III. Informaţii generale
Intre 1986 şi 1991, cel puţin 10.000 de copii au contactat HIV n Romnia. [4] Răspndirea rapidă a virusului HIV ntre copiii Romniei poate fi n mod direct pusă n legătură cu politicile lui Nicolae Ceauşescu, dictatorul care conducea ţara la acel moment. [5] Sub conducerea lui Ceauşescu, Romnia a fost martora unei creşteri grave n malnutriţia infantilă şi n abandon deoarece politicile sale pronataliste au fost promovate ajungndu-se inclusiv la o interzicere de fapt a contracepţiei, avortului şi divorţului, care erau dublate de politici economice dezastruoase care au transformat Romnia n una dintre cele mai sărace ţări ale Europei. In timp ce se lupta pentru păstrarea n viaţă a acestor copii, personalul din spitale şi orfelinate se baza pe injecţii cu antibiotice şi pe "micro-transfuzii," datorită concepţiei greşite că mici transfuzii de snge de la o persoană aparent sănătoasă vor mbunătăţi starea nutriţională a copiilor. [6] Insă Romnia nu a nceput să testeze sngele şi produsele din snge pnă n 1990, şi personalul medical şi cel din orfelinate de multe ori nu steriliza corect acele de seringă pentru a preveni transmiterea HIV sau a altor boli. Conform datelor din această perioadă, nu era neobişnuit ca n anumite spitale şi orfelinate să li se administreze copiilor 120 de injecţii n o perioadă de patru săptămni. [7]
Astăzi, mai mult de 7.200 din cele aproximativ 11.2000 de persoane care trăiesc cu HIV n Romnia sunt copii şi tineri ntre cincisprezece şi nouăsprezece ani. [8] In timp ce numărul de copii care trăiesc cu HIV pare mic n comparaţie cu cel din tările Africii sub-sahariene, este şocant de mare pentru o ţară europeană, mai ales dată fiind populaţia totală a Romniei de 22 de milioane. [9]
Există puţine date guvernamentale care să includă indicatori privind protecţia socială minimală pentru mulţi dintre aceşti copii şi datele existente sunt ndoielnice. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, instituţia responsabilă cu monitorizarea implementării standardelor de protecţie a copilului, colectează date numai n legătură cu cei aproximativ 3.400 de copii care trăiesc cu HIV care sunt nscrişi n documentele direcţiilor judeţene pentru asistenţă socială şi protecţia copilului. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap colectează numai informaţii privind un număr şi mai mic de copii, cei care au solicitat şi obţinut certificate de handicap, un proces la care multe familii renunţă pentru că se tem de ncălcările dreptului la confidenţialitate, aşa cum vom arăta mai trziu. [10]
O temă gravă de ngrijorare este absenţa monitorizării adecvate a abuzului şi neglijării copiilor care trăiesc cu HIV care rămn n instituţii sau care au fost dezinstituţionalizaţi şi trimişi n familiile naturale, familiile extinse sau cu asistenţi maternali. Conform UNICEF, n 1992, 67% dintre copiii care trăiesc cu HIV se aflau n instituţii, cu 'efecte dezastruoase' n ceea ce priveşte dezvoltarea acestor copii pentru că au fost privaţi de alte servicii sociale şi de educaţie. [11] De atunci numărul copiilor care au fost plasaţi n afara familiilor lor naturale a scăzut considerabil dar conform datelor de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului mai mult de 700 de copii care trăiesc cu HIV rămn n centre de timp familial, la asistenţi maternali, n case organizate de ONGuri şi case de tip familial organizate de stat şi orfelinate. [12] Eduard Petrescu, reprezentantul UNAIDS n biroul său din Romnia a declarat Human Rights Watch, "procesul de dezinstituţionalizare a copiilor cu HIV nu a fost gndit pnă la capăt: copiii au fost trimişi n locuri n care nu existau servicii, uneori n sate ndepărtate, n familii care nu au avut legătură cu ei timp de ani de zile şi care nu ştiau nimic despre SIDAA fost făcută n grabă ca să se raporteze că e o problemă rezolvată. Din punct de vedere medical probabil că nu a fost o idee foarte bună şi şi probabil că nu a fost bine nici pentru familii majoritatea copiilor nu au mers la familiile lor." Petrescu a spus că nu ştie ce s-a ntmplat cu aceşti copii pentru că "nu a existat un grup puternic care să pledeze pentru drepturile lor aşa cum s-a ntmplat n cazul copiilor cu familii," adaugnd, "este greu să abordezi chestiunea ctorva copii cu HIV n contextul mai larg al dezinstituţionalizării nu avem semnale majore că aceşti copii nu au acces la servicii." [13]
[4]Comisia Naţională pentru Supraveghere, Control şi Prevenirea HIV/SIDA n raportul pe 2006 pentru UNAIDS a afirmat că "Mai mult de 7,000 de copii infectaţi n anii 80 trăiesc astăzi şi majoritatea dintre eu sunt ntre 16-18 ani." Conform comisiei de experţi a Ministerului Sănătăţii la 31 decembrie 2005, 3.622 de copii au murit n Romnia. Comisia de experţi defineşte copil ca persoanele sub 14 ani la data diagnosticului. Vezi Comisia Naţională pentru Supraveghere, Control şi Prevenirea HIV/SIDA, indicatori de ţară, ianuarie 2003-decembrie 2005, [online] http://data.unaids.org/pub/Report/2006/2006_country_progress_report_romania_en.pdf (accesat 31, mai 2006) p. 4; şi Ministerul Sănătăţii, Comisia Naţională de Luptă impotriva SIDA, Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş, Date Statistice HIV/SIDA in Romania la 31 Decembrie 2005 ("Statistics on HIV/SIDA in Romania on December 31, 2005,") [online] http://www.cnlas.ro/hiv/statistica.htm (accesat la 9, martie 2006).Chiar şi astăzi, sunt descoperite noi cazuri de copii infectaţi n acea perioadă şi este imposibil de estimat cţi copii au decedat din cauza subnutriţiei, a bolilor comune ale copilăriei, tuberculozei sau n alte condiţii fără să fi fost diagnosticaţi ca HIV-pozitivi.
[5] Pentru o discuţie mau detaliată a acestor politici şi a implicaţiilor lor n ră[pndirea HIV/SIDA n Romnia, vezi, Human Rights Watch, "Romania's Orphans: A Legacy of Repression,"un raport al Human Rights Watch Report, vol. 2, no. 15, December 1990.
[6] Dr. Rodica Mătuşa a coordonat ngrijirea a mai mult de 1.700 de copii care trăiesc cu HIV ca director al secţiei de pediatrie SIDA din Spitalul Municipal Constanţa din 1989 pnă in 2003. Ea a declarat Human Rights Watch că 50% dintre aceşti copii erau infectaţi prin transfuzii, "In special copiii din orfelinate," 30% erau infectaţi prin ace de seringă contaminate şi 20% prin transmisie verticală de la mame infectate. "Marinarii au transmis boala prostituatelor care au răspndit-o prin donaţii de snge- o fiolă [de snge] era administrată la cţiva copii pentru că erau bebeluşi şi nu aveau nevoie dect de 50-60 ml [de snge]. Pot dovedi că dacă copilul nu a dobndit HIV prin transmisie verticală, toate cazurile erau ale unor copii care au fost internaţi la un spital." Human Rights Watch interviu cu Dr. Rodica Mătuşa, preşedinte, Asociaţia Speranţa, Constanţa, 13, februarie, 2006.
[7] Human Rights Watch, "Romania's Orphans: A Legacy of Repression," p. 9.
[8] Ministerul Sănătăţii, Comisia Naţională pentru Lupta mpotriva SIDA, Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş, Date Statistice HIV/SIDA in Romania la 31 Decembrie 2005.
[9] Cel mai recent studiu de evaluare EUROHIV listează numărul total de SIDA pediatric pentru ntreaga zonă europeană a OMS ca fiind de 10.949 la sfrşitul lui 2004- vezi European Centre for Epidemiological Monitoring of AIDS (EUROHIV), HIV/AIDS Surveillance in Europe End of the Year Report(Saint-Maurice: Institut de veille sanitaire, October 2005), No. 71, Tabelul 18, p. 34. Datele statistice privind copiii romni care trăiesc cu HIV/SIDA au importante limite: bazele de date romneşti urmează practicile United States Centers for Disease Control (CDC) care tratează copiii de peste paisprezece ani ca adulţi din punctul de vedere al statisticilor şi astfel combină datele privind persoanele ntre cincisprezece şi nouăsprezece ani n o singură categorie; noi cazuri de copii infectaţi ntre 1987-1991 sunt ncă diagnosticaţi şi se ştie puţin despre prevalenţa HIV/SIDA ntre persoanele care oferă servicii sexuale contra bani (un grup despre care se ştie că include un mare număr de copii) şi ntre copiii şi tinerii care trăiesc pe străzi pentru că aceste grupuri au fost puţin testate deşi despre ambele grupuri de ştie că au rate nalte de alte boli cu transmitere sexuală.
[10] La data de 30, septembrie 2005, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap avea n datele sale 3.108 copii care trăiesc cu HIV/SIDA, inclusiv şapte copii n instituţii de stat. Statistici ale Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap, la dosar cu Human Rights Watch.
[11] Vezi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Raport Analitic Consolidat Romnia 2003, (document n lucru) pp. 2, 13, 18-19, şi UNICEF, et al., Situaţia Copilului şi a Familiei n Romnia/The Situation of Child and Family in Romania, (mai 1998), p. 88.
[12] Dintre cei 3.390 de copii care trăiesc cu HIV nregistraţi cu direcţiile pentru protecţia copilului, 2.680 trăiesc n familiile naturale, 121 n familii extinse, 290 n centre private de plasament, 244 n centre publice de plasament şi 55 cu asistenţi maternali. Date statistice privind copiii cu HIV/SIDA nregistraţi cu direcţiile generale pentru asistenţă socială şi drepturile copilului la 31 marie, 2005, la dosar cu Human Rights Watch.
[13] Human Rights Watch interviu cu Eduard Petrescu, reprezentant, UNAIDS, Bucureşti, 6, februarie, 2006.