Glosar [1]
SIDA: Sindromul imuno-deficienţei dobndite este o boală gravă cauzată de virusul HIV. In prezent, medicamentele anti-retrovirale ncetinesc multiplicarea virusului şi pot mbunătăţi n mod substanţial calitatea vieţii dar nu elimină infecţia cu HIV.
Anti-retrovirale (ARVuri): Medicamente care blochează capacitatea retroviruşilor (ca HIV) să se multiplice n organism. Terapia cu anti-retrovirale recomandată pentru infecţia HIV este menţionată ca terapie cu anti-retrovirală foarte activă (HAART), care combină medicamente pentru a ataca virusul HIV n diferite momente din ciclul său de viaţă.
Direcţia pentru Protecţia Copilului, DPC: Instituţii pentru protecţia copilului sub supravegherea consiliilor locale (sau de sector n cazul Bucureştiului). DPCurile au principala responsabilitate de a interveni n cazurile n care copiii sunt abuzaţi sau neglijaţi, inclusiv de a investiga cazurile de abuz sau neglijenţă şi de a asigura servicii pentru copil şi familie.
FondulGlobal pentru Combaterea SIDA, a Tuberculozei şi Malariei:Un parteneriat independent ntre public-privat stabilit n 2001 care este cel mai mare fond global n domeniul sănătăţii. Are ca scop atragerea, administrarea şi alocarea de fonduri suplimentare pentru a contribui n mod eficient la reducerea impactului generat de HIV, tuberculoză şi malarie n ţările care au nevoie de susţinere şi contribuie n mod egal la reducerea sărăciei ca parte a proiectului Scopurile de Dezvoltare ale Mileniului (Millennium Development Goals).
HIV: Virusul imuno-deficienţei umane. HIV distruge capacitatea organismului de a se lupta cu infecţia şi boala şi are ca efect SIDA.
HIV-negativ: Absenţa oricărei dovezi de infectare cu HIV (de exemplu absenţa anticorpilor contra HIV) n snge sau n probele de ţesut. O persoană sero-negativă poate fi infectată dacă este n intervalul de timp dintre expunerea la HIV şi detectarea anticorpilor.
HIV-pozitiv: Prezenţa indicatorilor infecţiei HIV (de exemplu prezenţa anticorpilor contra HIV). Sinonim cu sero-pozitiv. Testele pot uneori să indice false rezultate pozitive.
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, ANPH: Autoritatea centrală administrativă nsărcinată cu soluţionarea problemelor persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv, certificarea, elaborarea de bugete, dezvoltarea şi coordonarea de politici şi colectarea de date statistice. In iulie 2003 a fost inclusă n Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, ANPDC: Instituţie n subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei care are sarcina de a coordona şi controla activităţile de protejare şi promovare a drepturilor copilului n Romnia, inclusiv să monitorizeze aplicarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului şi legea 272 din 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului n Romnia.
Comisia Na ţ ional ă de Lupt ă Anti-Sida , CNLAS: Comisie de experţi n cadrul Ministerului Sănătăţii care are ca sarcină monitorizarea tendinţelor medicale ale pandemiei HIV n Romnia, menţinerea bazei naţionale de date şi luarea de decizii cu caracter medical privind tratamentul asigurat la nivel naţional. Ministerul Sănătăţii a dizolvat comisia n mijlocul lui 2006, dizolvnd mandatul său n cel al comisiei mai mari privind bolile infecţioase.
Comisia Naţională pentru Supravegherea, Controlul şi Prevenirea Cazurilor de Infecţie HIV/SIDA, comisia multi-sectorială : Organism inter-ministerial şi multi-sectorial creat prin legea 584 din 2002 pentru monitorizarea şi coordonarea politicii pe HIV/SIDA şi a implementării sale. Comisia lucrează sub autoritatea Primului Ministru şi include pe lngă agenţiile guvernamentale şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ai persoanelor care trăiesc cu HIV şi are ca observatori agenţiile Naţiunilor Unite, ai sectorului privat şi ai donatorilor.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, CNCD: Stabilit prin ordonanţă de guvern n 2001, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este responsabil cu aplicarea politicilor guvernamentale pentru combaterea discriminării. Funcţiile sale includ investigarea cazurilor individuale de discriminare, sancţionarea n cazurile de discriminare şi propunerea de măsuri afirmative şi de măsuri speciale pentru protejarea persoanelor confruntate cu respingerea şi marginalizarea.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, CNAS: Agenţie care administrează sistemul de asigurări sociale, inclusiv fondurile privind asigurările de sănătate.
Infecţii oportuniste: Infecţii cauzate de diferite corpuri, dintre care unele nu generează starea de boală n cea mai mare parte a cazurilor pentru persoanele cu un sistem imunitar sănătos. Persoanele care trăiesc cu forme avansate ale infecţiei cu HIV pot suferi din cauza infecţiilor oportuniste la plămni, creier, ochi sau alte organe. Infecţiile oportuniste frecvent ntlnite la persoanele diagnosticate cu SIDA includ Pneumocystis carinii, pneumonie, criptosporidioză, histoplasmoza; alte infecţii parazitare, virale sau cu ciuperci şi unele tipuri de cancer.
Phare: Unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanţate de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările candidate din Europa Centrală şi de Est n pregătirile lor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Programele PHARE au ca scop consolidarea administraţiei şi a instituţiilor publice, promovarea convergenţei cu legislaţia Uniunii Europene şi promovarea coeziunii economice şi sociale.
UNAIDS: Programul comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA coordonează răspunsul global al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA. UNAIDS este sponsorizat de zece agenţii ale Naţiunilor Unite:Inaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Mondial pentru Alimentaţie (WFP), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Infracţiuni (UNODC), Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO), Orgnizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Organizaţia Mondială pentru Sănătate (WHO) şi Banca Mondială.
Precauţii universale: Practici standard pentru controlul infecţiei care trebuie utilizate n mod universal n instituţiile medicale pentru a diminua riscul expunerii la factori patogeni, de exemplu utilizarea de mănuşi, de echipament de protecţie, măşti, ochelari de protecţie (atunci cnd este posibilă o erupţie) pentru a preveni expunerea la ţesuturi, snge sau fluide.